NICUȘOR DAN BLocheAZĂ DIN NOU ȘAPTE HIDROCENTRALE, INCLUSIV CEA DE LA RĂSTOLIȚA
Pe 13 august 2026, președintele Nicușor Dan a inițiat un apel către Parlament pentru reexaminarea unei legi ce ar putea permite continuarea lucrărilor la șapte proiecte hidroenergetice care au fost demarate înainte de 2007. Printre aceste proiecte, unele au fost realizate în proporții avansate, cu procente de finalizare ce variază de la 80-90%. Această hotărâre vine pe fondul respingerii obiecției de neconstituționalitate formulate anterior de către șeful statului la Curtea Constituțională.
Conform legislației actuale, se oferă posibilitatea ajustării limitelor arii naturale protejate în cazuri de proiecte hidroenergetice ce aveau deja aprobările și activitățile în curs de desfășurare înainte de 29 iunie 2007. De asemenea, actul normativ introduce excepții ce relaxează procedurile standard de evaluare a impactului asupra mediului.
ȘAPTE PROIECTE HIDROENERGETICE SUNT VIZATE
Informațiile disponibile, susținute de Ministerul Energiei și publicate de Ziare.com, sugerează că noul cadru legislativ ar avea în vedere șapte amenajări hidroenergetice gestionate de Hidroelectrica: Pașcani, Răstolița, Surduc–Siriu, Livezeni–Bumbești, Cornetu–Avrig, Cerna–Motru–Tismana și Cerna–Belareca. Unele dintre aceste investiții sunt deja la un stadiu avansat, Răstolița fiind realizată în proporție de aproximativ 91%, iar Livezeni–Bumbești având 87% din implementare, în timp ce Surduc–Siriu se află la 85% finalizare. Proiectele vor avea o capacitate instalată variind, de exemplu, Livezeni–Bumbești va avea 65,24 MW, Surduc–Siriu 97 MW, iar Cornetu–Avrig va atinge aproximativ 131 MW.
Cu toate acestea, progresul acestor proiecte a fost afectat de obstacole juridice, contestații și de complexitatea procedurilor de mediu actuale.
CCR A RESPINS CONTESTAȚIA PREȘEDINTELUI
Legea în discuție a fost adoptată de Camera Deputaților în luna octombrie a anului 2025, cu un vot de 262 de voturi „pentru” și 33 „împotrivă”. Ulterior, Nicușor Dan a solicitat Curții Constituționale să evalueze constituționalitatea acesteia, invocând dreptul la un mediu sănătos, reglementările europene și principiul bicameralismului. Totuși, CCR a respins obiecția președintelui prin Decizia nr. 735 din 24 iunie 2026, stabilind că legea respectă Constituția în raport cu criticile avansate. După această decizie, procesul de promulgare a fost reluat.
În loc să continue cu promulgarea, președintele a ales să trimită legislația pentru reexaminare în Parlament.
NICUȘOR DAN INVOCĂ EVALUĂRI ÎNVECHITE ȘI RISCURI PENTRU MEDIU
În această rundă de discuții, argumentele lui Nicușor Dan nu abordează direct constituționalitatea legii, ci subliniază oportunitatea și modul de aplicare a acesteia. El susține că proiectele concepute în trecut nu ar trebui să fie continuate fără o revizuire actualizată a evaluărilor tehnice, economice și de mediu. Critica se axează mai ales pe faptul că justificarea inițială a fost construită în contextul unei crize energetice, în urma căreia prețurile au crescut semnificativ în 2021, în timp ce adoptarea legii s-a întâmplat la câțiva ani distanță, fără o ajustare a argumentelor prezentate.
Nici la nivelul Cotroceni, temerile nu sunt neglijate; se consideră că derogările de la normele de protecție a mediului ar putea conduce la o nouă serie de litigii, ceea ce ar complica și mai mult implementarea acestor investiții.
PARLAMENTUL VA AVEA DIN NOU ULTIMUL CUVÂNT
Solicitarea de reexaminare nu semnifică abandonul permanent al acestor proiecte. Legea va fi revizuită de Parlament, unde deputații și senatorii vor putea accepta observațiile președintelui sau pot decide să păstreze soluția legislative anterioară. Acest subiect pune din nou în discuție două scopuri esențiale: sporirea capacității interne de producție a energiei și respectarea angajamentelor legate de protecția mediului și biodiversitate.
Conform informațiilor disponibile, Parlamentul se preconizează că va relua discuțiile pe această temă în luna septembrie.
