Schimbarea de regim de la Budapesta și impactul asupra fotbalului transilvănean
Alegerile parlamentare din Ungaria din aprilie au adus o schimbare majoră la conducerea de la Budapesta, Viktor Orban fiind înlocuit în funcția de prim-ministru de Peter Magyar. Partidul FIDESZ, susținut în mod deschis de UDMR, a pierdut majoritatea parlamentară în favoarea formațiunii Tisza, condusă de Magyar. Una dintre primele măsuri adoptate de noul guvern a fost reducerea drastică sau, în unele cazuri, sistarea finanțării din fonduri publice pentru sportul din țările vecine cu comunități maghiare semnificative.
Cel mai afectat de aceste decizii a fost fotbalul din Transilvania, unde guvernul condus anterior de Viktor Orban investise milioane de euro în ultimii ani. Măsurile de austeritate bugetară vizează direct echipele de primă ligă din Miercurea Ciuc și Sfântu-Gheorghe, Academia Partium din Satu-Mare, precum și centrele de copii și juniori ale clubului din Miercurea Ciuc. Acesta din urmă înființase 15 astfel de centre în orașe precum Odorheiu Secuiesc, Târgu Mureș, Sovata, Reghin, Miercurea Nirajului, Gheorgheni, Baraolt și Cluj-Napoca.
Datorită finanțării substanțiale de la Budapesta, clubul din Miercurea Ciuc a devenit al doilea din România ca dimensiune a rețelei de centre pentru tineri, cu aproximativ 4.000 de copii și tineri legitimați la 15 entități asociate. Conform presei sportive de la București, guvernul Orban a direcționat cel puțin 10 milioane de euro către clubul din Miercurea Ciuc în ultimii ani. Acest sprijin financiar a contribuit la promovarea echipei în prima ligă, un rezultat fără precedent pentru un oraș în care formația locală evoluase aproape întreaga sa existență în ligile a treia și a patra.
O evoluție ascendentă similară a cunoscut și clubul Sepsi din Sfântu-Gheorghe, care însă a mizat mai mult pe echipa de seniori. Aceasta a ajuns să evolueze în cupele europene și să producă tineri jucători, precum Batzula Hunor, internațional de juniori, pentru care se bat Dinamo și Rapid.
Premierul Magyar, mult mai atent cu cheltuirea banului public și ținând cont de modul în care liderii comunității maghiare din România l-au tratat în perioada preelectorală, a demarat deja tăieri masive de fonduri. În acest context, au început să devină vizibile diferențe majore între cluburile din Miercurea Ciuc și Sfântu-Gheorghe.
Clubul din Miercurea Ciuc nu a reușit să își construiască o imagine favorabilă în regiune. Profilul de politician pro-FIDESZ al președintelui clubului, Szondi Zoltan, nu se potrivește în peisajul fotbalului autohton, lipsindu-i autoritatea profesională de care se bucură omologul său de la Sepsi, fostul mare atacant Attila Hadnagy. În plus, mai multe declarații cu tentă etnocentrică ale lui Szondi nu au atras simpatii pentru FK Csikszereda.
Deciziile manageriale discutabile, inclusiv preferința de a aduce jucători preponderent maghiari, unii cu valoare îndoielnică, alături de refuzul antrenorului Robert Ilyes de a continua pe banca tehnică, au dus echipa din Miercurea Ciuc pe marginea prăpastiei. Formația se află pe ultimul loc în clasament, cu un singur punct după 10 etape și cu șanse mai mult teoretice de a evita retrogradarea. În plus, jucătorii echipei din Miercurea Ciuc nu au fost plătiți de aproximativ două luni, o situație fără precedent în anii anteriori.
O abordare complet diferită au avut cei de la Sepsi Sfântu-Gheorghe. Jucătorii au fost aduși la club în funcție de valoare, nu de origine etnică. Chiar dacă echipa a retrogradat neașteptat acum două sezoane, a revenit imediat în prima ligă și ocupă în prezent o poziție liniștită la mijlocul clasamentului, cu pretenții de accedere în play-off-ul primelor șase.
Dacă clubul din Miercurea Ciuc este condus de Szondi Zoltan, o persoană cu puține tangențe cu fotbalul, la Sepsi șeful clubului este Attila Hadnagy, un nume respectat în fotbalul românesc. O altă bilă albă a clubului Sepsi OSK este președintele Laszlo Dioszegi, ale cărui apariții publice au reprezentat lecții de decență, bună-cuviință, onestitate și seriozitate.
Aceste aspecte, coroborate cu performanțele sportive ale lui Sepsi din sezoanele precedente, au făcut ca echipa din Sfântu-Gheorghe să atragă suporteri și simpatizanți de etnie română, unii chiar din afara regiunii secuiești. Ceea ce nu este cazul, nici pe departe, la Miercurea Ciuc.
În concluzie, Miercurea Ciuc se confruntă cu probleme mult mai mari decât Sepsi, deși ambele cluburi suferă după închiderea finanțării de la Budapesta. Echipa din Sfântu-Gheorghe are șanse mult mai mari de a supraviețui în elita fotbalului românesc.
