CARBURANȚII ECOLOGICI ALTERNATIVI, CARE AR FI PUTUT ATENUA MULT ȘOCUL CRIZEI PETROLULUI, IGNORAȚI COMPLET ÎN ROMÂNIA
În contextul crizei globale a petrolului, România mai are de parcurs un drum lung în adoptarea alternativelor ecologice. Deși multe țări din Uniunea Europeană au adoptat deja bioetanolul și biodieselul ca soluții viabile, în legislația românească, acești carburanți nu beneficiază de aceeași recunoaștere. Această situație îngrijorătoare reflectă o abordare deficitară față de sustenabilitate și dezvoltare economică pe termen lung.
Potrivit statisticilor, România a înregistrat în anul precedent un consum total de 11,4 milioane de tone de petrol, din care aproximativ 2,5 milioane de tone proveneau din producția internă, restul de 8,9 milioane fiind importate. Între furnizorii de petrol, Kazahstanul ocupă un loc central, contribuind cu aproximativ 60% din totalul importurilor, urmat de Azerbaidjan. Aceste două țări, în combinație, asigură 77% din petrolul importat, iar restul provine din unele state precum Libia, Irak și Arabia Saudită. În plus, România depinde de importurile de motorină din Turcia, Grecia și Bulgaria, evidențiind o vulnerabilitate economică crescută în fața fluctuațiilor internaționale. Deși în ceea ce privește benzina, România produce mai mult decât consumă, pe segmentul gazului petrolier lichefiat, necesarul este acoperit doar în proporție de 45-50% din producția națională.
Interesant este că, deși dependența României de sursele de petrol din Golful Persic este redusă, prețurile la carburanți rămân extrem de ridicate, datorită cotațiilor internaționale explozive și a nivelului ridicat al impozitelor și accizelor impuse de statul român, care pot atinge până la 55% din prețul final.
În acest context, România ar avea de câștigat enorm de pe urma utilizării pe scară largă a carburanților alternativi, cum ar fi bioetanolul și biodieselul. Aceste soluții alternative nu doar că ar reduce dependența de petrol, dar ar contribui la diminuarea emisiilor toxice, având un impact pozitiv asupra mediului. Alte 13 state din Uniunea Europeană comercializează deja bioetanol E85, un amestec de 15% benzină și 85% bioetanol, profitând de stimulente fiscale și politici favorizatoare. Exemplele Suediei, Finlandei și Franței demonstrează eficiența acestor soluții, având în vedere că Brazilia a reușit să gestioneze criza prețurilor petrolului datorită unor investiții semnificative în bioetanol.
Pe de altă parte, biodieselul, care este deja utilizat pe scară largă în Europa, ar putea reprezenta o alternativă ecologică viabilă în România. Companii locale, cum ar fi Respiră Verde SRL, colectează uleiuri vegetale uzate și le transformă în biodiesel, dar acest combustibil nu beneficiază de recunoaștere oficială în România, ceea ce limitează capacitățile de dezvoltare ale pieței.
Un aspect ironic este că Dacia, principalul producător auto din România, valorează aceste alternativă ecologică, vânzând automobile care funcționează atât cu benzină, cât și cu bioetanol încă din 2009. Cu toate acestea, inițiativele guvernamentale destinate promovării acestor carburanți au fost aproape inexistente. Deși un comitet interministerial a fost înființat pentru a elabora un plan de introducere a biocarburantilor, până acum nu s-a concretizat nimic. Această lipsă de acțiune denotă o insuficientă viziune pe termen lung în gestionarea unei crize ce ar fi putut fi atenuată prin politici mai proactive în domeniul energiei și al mediului.
