Un operator de jocuri de noroc contestă harta sălilor permise în Târgu Mureș și cere includerea marilor centre comerciale
Proiectul Primăriei Târgu Mureș de a limita sălile de jocuri de noroc la o listă restrânsă de adrese a primit primele obiecții în dezbaterea publică. Un agent economic din domeniu, care a cerut să rămână anonim, a trimis o contestație amplă: pe scurt, cere fie adăugarea principalelor complexe comerciale pe harta propusă, fie eliminarea completă a hărții.
Documentul a fost pus în dezbatere la începutul lunii octombrie și este a doua încercare a municipalității, după ce hotărârile adoptate în aprilie au fost criticate de Prefectura Mureș, mai ales din cauza delimitării neclare a zonelor. Instanța le-a suspendat la sfârșitul lunii septembrie. Noua variantă permite jocurile de noroc doar la anumite numere de pe 16 străzi, majoritatea la marginea orașului, în zone industriale și comerciale, fără centru și fără cartierele de locuințe. Taxa propusă este de 1.500 de lei pe metru pătrat pe an, iar autorizația ar urma să fie reînnoită anual, prin vot în Consiliul Local.
„Adrese alese fără criteriu”
Autorul contestației susține că primăria a selectat numere poștale punctuale, nu zone stabilite după reguli obiective, dând ca exemple bulevardul 1 Decembrie 1918 nr. 242 și strada Băneasa nr. 37–37A. În opinia sa, o astfel de listă transformă un act care ar trebui să conțină reguli generale, valabile pentru oricine, într-o reglementare pentru câțiva beneficiari ușor de identificat. Petentul avertizează că proprietarii sau operatorii de la adresele selectate ar obține un avantaj economic direct, în timp ce firme cu spații identice, chiar la numerele vecine, ar fi excluse. El invocă Legea concurenței și noțiunea de „exces de putere” din legea contenciosului administrativ, ca posibil argument pentru o viitoare contestație în instanță.
Trei variante propuse Consiliului Local
Documentul oferă mai multe soluții alternative: renunțarea la hartă și introducerea unor distanțe minime față de grădinițe, școli, licee, spitale și lăcașuri de cult, cu o metodă clară de măsurare; stabilirea zonelor permise pe unități teritoriale de referință sau pe zone funcționale din documentațiile de urbanism; acceptarea, ca excepție de la hartă, a sălilor din complexele și centrele comerciale, cu respectarea regulamentului și a legii. Pentru ultima variantă, petentul indică șase complexe: Record, pe strada Gheorghe Doja, la nr. 150–166 (zona comercială Iris) și la nr. 177–187; Super, pe strada Busuiocului nr. 6; Luxor Junior, în Piața Teatrului nr. 7; Kaufland, pe strada Gheorghe Doja nr. 64–68; Tudor Center, pe strada Predeal nr. 88; și complexul din Piața Armatei, pe strada Ialomiței nr. 24–30.
Argumentul petentului este că poziționarea unui mall în afara perimetrului de pe hartă nu înseamnă automat un risc mai mare pentru comunitate, iar includerea acestor spații nu ar echivala cu o autorizare automată. Sălile ar trebui în continuare să respecte destinația clădirii, interdicțiile din jurul instituțiilor protejate, accesul controlat, interdicția pentru minori și regulile de publicitate.
„Teren gol”, „case private” și „groapa de gunoi”
Cea mai concretă parte a documentului este o listă de 11 adrese de pe harta primăriei, pe care autorul spune că le-a verificat la fața locului și pe care le consideră nepotrivite pentru săli de jocuri: Str. Băneasa, Depozitelor nr. 20–35, fostul centru Transilvania, Dezrobirii nr. 8 și 8A, Lacului nr. 1, 1A, Libertății nr. 114–120, Milcovului nr. 1–5, Mureșeni nr. 50, Mureșului nr. 9–11, Plopilor nr. 12 și Prutului nr. 22–26. Concluzia petentului este că harta pare permisivă pe hârtie, dar în practică ar însemna o interdicție aproape totală, fără ca acest lucru să fie spus deschis în proiect. El cere primăriei să publice criteriile tehnice după care au fost alese adresele.
Locuri de muncă, chirii și „efect de domino”
Pe lângă argumentele juridice, documentul insistă pe consecințele economice: angajații sălilor, contractele de închiriere cu proprietarii spațiilor, firmele de pază, curățenie, mentenanță și contabilitate, plus taxele plătite la buget. Petentul afirmă că restricțiile ar putea afecta în lanț și firme fără legătură directă cu jocurile de noroc. Autorul spune că este de acord că protecția minorilor și a persoanelor vulnerabile trebuie să fie o prioritate, dar susține că aceasta se poate obține prin control al accesului, prevenție, informare și autoexcludere, nu doar prin limitare geografică. El amintește că a mai trimis propuneri pe acest subiect: un formular în aprilie 2026, un studiu de impact în martie 2026 și, în septembrie 2026, un proiect de hotărâre pentru modificarea HCL-urilor nr. 92 și 93.
Urmează analiza și votul
După încheierea dezbaterii publice, primăria trebuie să analizeze propunerile primite și să decidă dacă modifică proiectul. Hotărârea va fi supusă votului în Consiliul Local, iar ulterior Prefectura va verifica legalitatea ei.
