Recordul discret al județului Mureș: 97,5% dintre cetățeni au ales cartea electronică de identitate
Cartea electronică de identitate, proiectul menit să înlocuiască treptat buletinul clasic în România până în anul 2031, se află într-un moment crucial. Finanțarea acestui demers, asigurată prin fonduri europene și prin Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR), se apropie rapid de termenul-limită stabilit pentru finalul lunii august. În ciuda așteptărilor, numărul românilor care au reușit să obțină noul act de identitate rămâne semnificativ sub țintele inițiale stabilite de către autorități.
La început, statul român și-a propus eliberarea gratuită a cinci milioane de cărți electronice de identitate cu un buget european de 70 de milioane de euro. Totuși, această țintă a fost revizuită de mai multe ori, ajungând inițial la 3,5 milioane de beneficiari și, în cele din urmă, la puțin peste 2 milioane. Astfel, din suma inițială alocată, peste jumătate din fonduri au fost irosite, rezultând o alocare totală de sub 30 de milioane de euro pentru acest proiect. În prezent, doar aproximativ 2,3 milioane de români dispun de noul tip de buletin.
Proiectul a început cu dificultăți încă din primele etape. Emiterea buletinelor electronice a fost lansată ca un proiect pilot în Cluj în 2021 și, conform planurilor, ar fi trebuit să devină disponibil în întreaga țară până la finele anului 2023. Însă extinderea la nivel național s-a realizat abia în primăvara anului 2026, într-o perioadă foarte apropiată de expirarea termenului de finanțare europeană.
Pentru a complica și mai mult situația, multe instituții publice, precum și entități private, nu dispuneau de echipamentele necesare pentru a citi informațiile stocate electronic pe noile acte de identitate. Astfel, cetățenii care aveau deja buletin electronic se vedeau în postura de a prezenta frecvent copii pe suport de hârtie sau alte dovezi suplimentare ale domiciliului, o problemă pe care noul document trebuia să o elimine. Pentru a atenua parțial aceste inconveniente, autoritățile au dezvoltat o aplicație mobilă, RO CEI Reader, care permite citirea datelor de pe buletinul electronic utilizând un smartphone cu funcție NFC și un sistem de operare recent.
În ciuda absenței echipamentelor necesare în multe instituții, statisticile arată că, la alegere, majoritatea românilor au optat pentru noul act de identitate. Aproape 92% dintre cetățenii care își dădeau sau își reînnoiau buletinul într-un interval de peste un an au ales varianta electronică cu cip. Totuși, există diferențe semnificative între județe. Județele Tulcea, Argeș, Ialomița și Buzău s-au dovedit a avea cea mai mare reticență față de buletinul electronic, înregistrând un procent semnificativ mai mare al celor care au preferat versiunea clasică, fără cip, în comparație cu media națională. Contrar acestui trend, cele mai mari procente de adopție a noii cărți de identitate au fost observate în județele Harghita (98,64% din actele de identitate emise), Mureș (97,56%) și Covasna (97,15%).
