România se confruntă cu riscul unor restricții de energie electrică până la finalul lunii octombrie
Guvernul a adoptat o hotărâre care autorizează măsuri excepționale pentru siguranța pieței de energie electrică, valabile până la data de 30 octombrie 2026. Decizia vine în contextul unei situații de criză energetică declarată la începutul lunii august, cauzată de seceta severă care afectează debitul Dunării și funcționarea Centralei Nuclearoelectrice de la Cernavodă.
Măsurile se aplică la nivel național, inclusiv pentru consumatorii din județul Mureș, în cazul în care situația se agravează. Documentul care fundamentează hotărârea arată că seceta hidrologică severă a redus semnificativ debitele pe Dunăre, cu efecte directe asupra Centralei de la Cernavodă, care folosește apa fluviului pentru răcirea reactoarelor.
Condițiile nefavorabile au dus la deconectarea Unității 1 a centralei încă din 28 iulie, iar pe 13 august a fost oprită și Unitatea 2, din cauza debitului foarte scăzut al Dunării și a evoluției nivelului apei în zona de aspirație a pompelor de răcire. Pe 7 august, membrii Centrului Operativ Național în Sectorul Energetic au decis declararea stării de criză în sectorul energetic.
Potrivit analizei Ministerului Energiei, prognozele pentru intervalul 28 septembrie – 31 octombrie arată o menținere a regimului hidrologic deficitar la intrarea Dunării în țară, cu o scădere a debitului de la aproximativ 1.450 metri cubi pe secundă, la sfârșitul lunii septembrie, până la valori de ordinul 1.185-1.200 de metri cubi pe secundă în jurul datei de 10-13 octombrie. Documentul estimează o fereastră critică probabilă în intervalul 15-22 octombrie, cu riscul ca nivelul apei la Cernavodă să coboare sub pragul considerat sigur pentru răcirea instalațiilor.
La finalul lunii septembrie, situația generală a sistemului energetic național prezintă un nivel redus de siguranță. Grupurile pe cărbune pot funcționa cu maximum 1.200 MW, din cauza rezervelor limitate de combustibil, iar producția eoliană și fotovoltaică are o evoluție incertă, cu scăderi așteptate în prima parte a lunii octombrie, pe măsură ce zilele se scurtează.
La toate acestea se adaugă oprirea programată, între 19 septembrie și 10 octombrie, a unui reactor de la centrala nucleară din Paks, Ungaria, care reduce cu aproximativ 500 MW producția disponibilă în regiune. În aceste condiții, autoritățile estimează că la vârful de consum din serile de octombrie, cererea de energie electrică ar putea ajunge până la 8.000 MW, într-un context în care rezervele de putere disponibile pentru echilibrarea sistemului sunt limitate, iar posibilitățile de import sunt, la rândul lor, afectate de o criză energetică regională.
Documentul precizează că, dacă situația de criză se materializează și este amenințată siguranța fizică a persoanelor, a instalațiilor sau integritatea Sistemului Electroenergetic Național, Compania Națională de Transport al Energiei Electrice Transelectrica poate aplica, în ordine de prioritate, mai multe măsuri de siguranță. Acestea includ creșterea rezervelor tehnologice ale unităților care pot funcționa pe combustibil alternativ, pornirea grupurilor aflate în rezervă tehnică, reducerea sau anularea capacității de export de energie, precum și, ca ultimă soluție, limitarea în tranșe a consumului de energie electrică, potrivit unui normativ de limitare aplicabil în situații de criză.
În cazul aplicării unor limitări de consum, Transelectrica trebuie să comunice în scris clienților finali afectați, prin operatorii de rețea, decizia de reducere a consumului, cu cel puțin 24 de ore înainte de aplicare, precizând momentul și tranșele vizate.
