SIGHIȘOARA ȘI VALEA MUREȘULUI, INCLUSE ÎNTR-UN CATALOG NAȚIONAL MENIT SĂ SALVEZE BIODIVERSITATEA
Data de 4 august 2026 marchează un moment semnificativ pentru biodiversitate, odată cu publicarea de către Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor a proiectului de ordin care aprobă Catalogul național al zonelor prioritare pentru biodiversitate. Acest document reprezintă prima etapă a unui proces important prin care România își asumă responsabilitatea de a proteja zone naturale esențiale, în concordanță cu angajamentele sale față de Uniunea Europeană.
Catalogul identifică nu mai puțin de 472 de zone prioritare pentru biodiversitate, care împreună acoperă aproximativ 2,54% din suprafața terestră a țării. Aceste zone sunt caracterizate prin protecție strictă și integrală, incluzând parcuri naționale și naturale, zone strict protejate din Rezervația Biosferei Delta Dunării, dar și situri UNESCO, cum ar fi pădurile de fag primare și seculare din Carpați. În plus, zonele desemnate ca virgine, unde activitățile de exploatare a lemnului și a altor produse vor fi interzise, sunt esențiale pentru conservarea biodiversității. Interesant este că această inițiativă include și o zonă din Marea Neagră, acoperind aproximativ 0,16% din regiunea biogeografică marină a țării.
Printre zonele incluse în acest catalog se numără mai multe situri relevante din județul Mureș, cum ar fi Parcul Natural Defileul Mureșului Superior, Parcul Natural Lunca Mureșului, situl Sighișoara – Târnava Mare, Dealurile Târnavelor și Valea Nirajului, Defileul Mureșului, Pădurea Târgu Mureș, Lacurile Fărăgău – Glodeni, precum și Rezervația cu lalea pestriță de la Vălenii de Mureș.
DE CE A FOST NEVOIE DE ACEST DEMERS
Această măsură este parte integrantă a angajamentelor asumate de România prin Planul Național de Reziliență și Redresare, care preconizează o reformă a sistemului de management al ariilor naturale protejate. Scopul final este de a implementa Strategia Uniunii Europene privind biodiversitatea pentru anul 2030. Această strategie stipulează că statele membre trebuie să asigure protecția legală a cel puțin 30% din suprafața terestră și 30% din zona maritimă a Uniunii Europene, dintre acestea, 10% trebuie să beneficieze de protecție strictă, inclusiv toate pădurile primare și seculare rămase.
De asemenea, proiectul de ordin necesită urgența aprobării sale din motive financiare, întrucât termenul limită impus de Uniunea Europeană este stabilit pentru trimestrul al doilea din 2026. Nerespectarea acestui termen ar putea atrage penalizări financiare severe, estimate la aproximativ 25,69 milioane de euro, ce ar putea afecta fondurile alocate României prin PNRR.
CUM A FOST ÎNTOCMIT CATALOGUL
Pentru a identifica zonele prioritare, Ministerul Mediului a derulat, începând cu anul 2023, un contract de servicii pentru un studiu dedicat potențialelor zone de protecție strictă din habitatele naturale terestre și marine. Documentația tehnică, realizată sub formă de hărți vectoriale, a fost avizată de Comisia pentru Ocrotirea Monumentelor Naturii din cadrul Academiei Române și a fost trimisă spre avizare Ministerului Agriculturii, pentru zonele care se suprapun cu pajiști permanente.
A fost esențial ca, pe lângă suprafețele identificate în ariile naturale protejate, să fie incluse și zonele de pădure care nu se află în aceste arii, cu acordul Regiei Naționale a Pădurilor – Romsilva, care a oferit sprijin pentru 41 de direcții silvice din întreaga țară. Este important de subliniat că acest proiect de ordin reprezintă doar prima etapă în procesul de desemnare a zonelor prioritare pentru biodiversitate, Ministerul Mediului având planuri de continuare a identificării și includerii de noi suprafețe în catalog.
