STUDIU LA UMFST: 86% DINTRE STUDENȚII LA PEDAGOGIE FOLOSESC AI
O cercetare recentă realizată la Universitatea de Medicină, Farmacie, Științe și Tehnologie „George Emil Palade” scoate la lumină un aspect alarmant al educației contemporane. Aceasta relevă faptul că studenții care se pregătesc să devină învățători și educatori recurg în mod masiv la instrumentele de inteligență artificială (AI), însă majoritatea dintre ei nu au fost instruiți sufient pentru utilizarea acestora, lăsându-i în fața riscurilor de a confunda asistența tehnologică cu frauda academică.
Studiul, intitulat „Percepțiile studenților privind utilizarea inteligenței artificiale în procesul educațional: beneficii și provocări”, a fost elaborat de Reka Kutasi, de la Facultatea de Științe și Litere a UMFST, și a fost publicat în ultimul număr al Revistei de Pedagogie. În decembrie 2025, cercetarea a fost realizată pe un eșantion de 100 de studenți din anii I, II și III de la programul Pedagogia Învățământului Primar și Preșcolar, din care 99 erau femei.
SE CRED PRICEPUȚI, DAR N-AU ÎNVĂȚAT DE LA NIMENI
Rezultatele studiului arată că aproape jumătate dintre studenți, respectiv 45%, se consideră competenți în IT, iar 40% afirmă că au cunoștințe deasupra nivelului de bază. În ceea ce privește utilizarea inteligenței artificiale, 45% se autoevaluează ca fiind utilizatori avansați, cu 38% care susțin că au un nivel de competență peste medie. Cu toate acestea, 86% dintre participanți nu au urmat niciodată un curs formativ referitor la AI generativ. Această statistică sugerează că, deși studenții au încredere în abilitățile lor, acestea provin din experiențe individuale, nu dintr-o educație formală.
Studiul subliniază că majoritatea studenților sunt conștienți de lipsa de formare. Aproape trei sferturi dintre aceștia își doresc ca universitatea să le ofere acces la instrumente AI și să stabilească reguli clare de utilizare. 70% dintre respondenți solicită ghiduri care să clarifice utilizările interzise ale AI, iar 68% își exprimă dorința pentru cursuri de formare în domeniu.
LA CE LE FOLOSESC
Utilizarea inteligenței artificiale este predominantă în activitățile academice, astfel că 98% dintre studenți recunosc că folosesc aceste instrumente în scopuri legate de studiile lor. În mod concret, 68 dintre respondenți utilizează AI pentru realizarea proiectelor, 51 pentru pregătirea examenelor, 47 pentru prezentări, 37 pentru scrierea de eseuri, iar 28 pentru planuri de lecție. Deși doar cinci studenți afirmă că folosesc AI în scopuri personale, jumătate dintre ei se bazează moderat pe aceste instrumente pentru activitățile academice, în timp ce 20% le utilizează frecvent.
Perspectiva studenților cu privire la eficiența AI este destul de nuanțată; mai mult de jumătate simt că economisesc timp, iar aproape trei sferturi susțin că inteligența artificială îi ajută să înțeleagă mai bine subiectele dificile. Cu toate acestea, 72% dintre ei au încredere medie în contribuțiile AI ca sursă academică, iar doar 16% îi consideră o sursă foarte bună de informații. De asemenea, 57% au întâlnit răspunsuri greșite în mod ocazional, iar 14% s-au confruntat frecvent cu inexactități.
PARTEA PROBLEMATICĂ: REGULILE
Un aspect problematic evidențiat de studiu este confuzia privind normele de utilizare a inteligenței artificiale. Un sfert dintre studenți afirmă că au înțeles doar parțial ce este permis, iar 21% consideră că reglementările nu sunt deloc clare. Deși 72% cred că este acceptabil să folosească AI pentru generarea de idei, 39% sunt de părere că este acceptabil să folosească aceste instrumente pentru lucrări care primesc note, iar 32% cred că este permis să folosească AI pentru a scrie o lucrare în întregime.
Cel mai îngrijorător este că doar 28% dintre studenți consideră necesar să menționeze utilizarea AI, în timp ce 43% cred că această obligație se aplică doar în anumite cazuri, iar 11% susțin că nu este necesară deloc. Aceasta constituie o contrazicere a ghidurilor de integritate academică, care cer citarea oricărei surse utilizate, fie ea generată de om sau AI. Cercetarea sugerează o nevoie urgentă de clarificare în acest domeniu pentru a evita confuzii care pot conduce la consecințe serioase.
IMPLICAȚII
Este important de menționat că studenții surprinși în această cercetare nu sunt doar elevi obișnuiți, ci viitori educatori, care vor avea responsabilitatea de a-i învăța pe copiii de grădiniță și școală primară despre munca propriilor eforturi, despre ce înseamnă a copia și despre cât de important este să utilizeze sursele de informație corecte.
La nivel internațional, subiectul utilizării AI în educație este tratat cu o seriozitate sporită. Comisia Europeană și OCDE consideră că formarea profesorilor în acest domeniu este esențială, având în vedere rolul acestora în ghidarea tinerilor spre o înțelegere informată și critică a inteligenței artificiale. Țări precum Marea Britanie, Danemarca și Slovacia au inițiat deja programe destinate sprijinului cadrelor didactice, încadrarea competențelor legate de AI la aceeași importanță cu lectura și scrisul.
Concluzia studiului din Mureș este clară: studenții utilizează deja aceste instrumente, căci au acces la ele, independent de pregătirea formală. Problema esențială rămâne dacă universitățile le oferă un cadru clar de utilizare sau îi lasă pe aceștia să își creeze propriile reguli.
