Tinerii cu note mari, incapabili să ia o decizie fără aprobat
Un comunicat de presă emis de Open Tribe subliniază o problemă din ce în ce mai critică întâlnită în rândul tinerilor absolvenți: deși aceștia dețin rezultate academice ridicate, se confruntă cu incapacitatea de a acționa independent, având nevoie de instrucțiuni clare și aprobat înainte de fiecare acțiune. Această tendință nu este atribuită unei generații anume, ci este rezultatul structurilor învățământului actual, care favorizează execuția strictă în detrimentul abilității de a lua decizii autonome.
Contextul acestor observații este întărit de recentele rezultate ale testării internaționale PISA, ce evaluază performanța elevilor de 15 ani, care se pregătesc să pătrundă pe piața muncii în următorii cinci până la zece ani. România a obținut o poziție dezamăgitoare, clasându-se pe penultimul loc în Uniunea Europeană, cu aproape 49% din elevi situându-se sub nivelul minim de competență: 49% la matematică, 44% la științe și 42% la citire. Comparativ, doar 4% dintre elevii români au reușit să atingă performanțe de vârf în matematică, în contrast cu o medie de 9% în rândul țărilor membre OCDE.
Balog Emese, trainer la Open Tribe, explică de ce tinerii cu rezultate academice remarcabile întâmpină dificultăți în gestionarea situațiilor reale. Ea afirmă că notele reflectă doar capacitatea de a reproduce informații în contexte definite, fără a pregăti elevii pentru provocările și complexitățile întâlnite în viața profesională, unde normele și criteriile nu mai sunt la fel de clare.
De asemenea, un raport elaborat de organizația Salvați Copiii discută despre încărcătura academică a elevilor, care dedică în medie zece ore pe zi studierii, depășind programul de muncă al multor adulți. Acest program prelungit le lasă puțin timp pentru relaxare și somn adecvat, rezultând o concluzie esențială: problema nu se află în lipsa efortului, ci în tipologia activităților desfășurate, care rămân în cea mai mare parte formulate și previzibile, cu termene și criterii bine stabilite. În acest context, elevii nu sunt încurajați să dezvolte abilități de auto-organizare și luare a deciziilor.
Interesant este faptul că, în cadrul testărilor PISA, elevii români au obținut rezultate superioare mediei internaționale la capitolul gândire creativă, cu 58% peste minim și 14% la performanțe de top. Totuși, această abilitate are o corelație slabă cu celelalte domenii, doar aproximativ 20% dintre elevii excelenți la gândire creativă având rezultate comparabile în matematică, iar 11% în lectură, sugerând că, pe de o parte, potențialul creativ este prezent, dar nu este dezvoltat corespunzător prin sistemul educațional actual.
Specialiștii de la Open Tribe identifică trei blocaje care contribuie la lipsa autonomiei la tineri: o relație anxioasă cu greșelile, dependența de validarea externă și un exercițiu insuficient în luarea deciziilor cu impact real. Balla Elizabeth, citată în document, subliniază că formarea acestor competențe este un proces ce trebuie să înceapă cu mult timp înainte de prima experiență de muncă, fiind axată pe decizii mici, asumându-și consecințele respective.
În acest context, Ministerul Educației a lansat programul MIAF, destinat să susțină 12.650 de elevi din 176 de școli cu programe de alfabetizare funcțională ce se concentrează pe lectură, matematică, științe, competențe digitale și civice. Totuși, autorii comunicatului menționează că această inițiativă se rezumă doar la aspectele academice ale problemei, ignorând componenta esențială a autonomiei și a capacității de luare a deciziilor, acolo unde angajatorii identifică cele mai mari deficiențe.
