ORAȘELE MICI BAT MARILE CENTRE URBANE LA SPAȚII VERZI. TÂRGU MUREȘ, ÎN TOPUL VERDE AL TRANSILVANIEI
Un raport recent al Institutului pentru Orașe Vizionare (IOV), publicat în cadrul seriei de newsletter „Insights pentru orașe și destinații”, oferă o analiză detaliată a indicatorului Amprentă Verde al municipalităților din România. Contrar așteptărilor comune, rezultatele arată că orașele de dimensiuni mai mici au, în medie, o acoperire vegetală mai bună comparativ cu marile centre urbane, atunci când se calculează raportul dintre suprafața verde și numărul de locuitori.
Metodologia adoptată de Institut măsoară vegetația și pădurile pe o rază de 1 km dincolo de zonele rezidențiale și industriale, comparând aceste date cu populația actuală conform recensământului din 2021. Această abordare diferențiază de indicatorii clasici ai spațiilor verzi, integrând atât vegetația din spațiile publice, cât și cea din curțile private sau alte zone neadministrate, astfel că imaginea obținută este una cuprinzătoare din perspectiva satelit. Cele mai verzi cinci municipii din România sunt, în ordine, Reșița, Zalău, Râmnicu Vâlcea, Baia Mare și Slatina. Târgu Mureș se situează pe locul 14 dintr-un total de 41 de orașe analizate, având un procent de 39% din amprenta verde, depășind unele orașe mari precum Cluj Napoca, Oradea, Sibiu, Iași, Timișoara și București, dar fiind în urma altor localități din regiune, cum sunt Brașov, Bistrița sau Alba Iulia.
Explicația pentru aceste rezultate poate fi găsită în structura și geografia orașelor: localitățile mai mici sunt adesea mai compacte, au limite urbane mai restrânse, suprafete impermeabile mai reduse și un acces mai facil la zone naturale adiacente. Pe de altă parte, orașe ca Brașov, care par verzi de sus, înregistrează un procent mai mic de vegetație atunci când este raportat la o populație substanțială.
În plus, Reșița a fost evidențiată și în raportul recent CITY INDEX, ocupând locul întâi la nivel național în nu mai puțin de șase categorii: Calitatea aerului, Amprenta verde, Investiții publice per locuitor, Trafic urban, Accesibilitate a locuințelor și Indicatorul Vreme. Acest index plasează Reșița pe prima poziție în ceea ce privește clima, grație combinației favorabile de zile însorite și o amplitudine medie a temperaturii, ce include și zilele cu extreme termice și disconfort termic redus.
Administrația locală a decis să valorifice aceste avantaje geografice prin implementarea unei strategii de branding și printr-o serie de investiții în mobilitate verde desfășurate în ultimii ani. Reșița s-a remarcat ca fiind singurul oraș din România care a reinstituit tramvaiul electric, după o absență de peste 30 de ani, iar implementările de autobuze electrice și piste pentru biciclete completează tranziția urbană. De asemenea, s-a demarat un proiect ambițios de reconversie a patrimoniului industrial, în care clădiri precum Școala Pittner și hala Minda au fost transformate în centre culturale, în timp ce reconversia funicularului industrial într-o zonă de promenadă este un alt proiect aşteptat. La finele anului 2025, a fost deschis un centru multifuncțional, cu o investiție de aproximativ 6 milioane de euro, transformat dintr-un spațiu industrial neutilizat într-un loc dedicat activităților comunitare și culturale.
Brandul orașului Reșița, lansat în 2025 sub sloganul „Reșița. Orașul Oxigen”, este structurat pe două piloni esențiali; Flacăra, simbolizând moștenirea industrială, și Oxigenul, care reflectă angajamentul față de natură și calitatea vieții. Această strategie de branding a fost concepută în 2021 de echipa de place branding a Institutului pentru Orașe Vizionare, cu identitatea vizuală dezvoltată de GMP CommUnity. Datele statistice susțin ideea că această direcție începe să producă rezultate palpabile: numărul de noi rezidenți a crescut cu 35% comparativ cu 2021, ponderea tinerilor cu vârste între 15 și 24 de ani a ajuns la 9,16% în 2025, iar durata medie a șederii turistice a crescut cu 10%, în timp ce populația studențească a crescut cu 9% în doar cinci ani.
Stabilitatea financiară a municipiului a fost reafirmată de Fitch Ratings, având în vedere emisiunea primelor obligațiuni municipale verzi din România, destinate finanțării inițiativelor de transport electric. Concluzia detaliată a analizei IOV este că apropierea de natură devine un avantaj competitiv esențial, mai ales că tinerii familii încep să prefere orașele de dimensiuni mai mici, cu un stil de viață mai liniștit și accesibil. Astfel, orașele mici din România se confruntă cu o alegere crucială: transformă capitalul natural într-un element definitoriu al identității lor și al atractivității sau riscă să-l piardă, imitând modelul de dezvoltare al marilor centre urbane.
