Firmele mari consumatoare de energie, obligate să raporteze anual consumul pe o platformă națională
Companiile cu un consum mediu anual de energie de cel puțin 1.000 de tone echivalent petrol vor trebui să se înregistreze pe o platformă națională și să își declare anual consumul de energie. În caz contrar, riscă amenzi cuprinse între 10.000 și 15.000 de lei. Prevederile fac parte dintr-un proiect de ordonanță de urgență al Ministerului Energiei, prin care România transpune directiva europeană privind eficiența energetică (Directiva UE 2023/1791).
În practică, obligațiile vizează marii consumatori industriali: fabrici, combinate și companii cu procese care consumă multă energie. Aceste firme vor trebui să aibă un sistem de management al energiei, certificat, să numească un manager energetic atestat, să facă un audit energetic la fiecare patru ani, să declare anual consumurile de energie și chestionarele de analiză energetică pe platforma EfEnClima și să întocmească și să publice un program de îmbunătățire a eficienței energetice, cu măsuri concrete, pe baza recomandărilor din audit. Din aceste cerințe rezultă și o cerere mai mare de manageri energetici atestați, o meserie care devine obligatorie pentru companiile mari.
Platforma EfEnClima, punctul central de raportare
EfEnClima va fi o platformă centralizată de monitorizare. Pe ea vor raporta date despre consum distribuitorii și furnizorii de energie, dar și firmele, iar autoritățile vor gestiona listele companiilor care au obligații. Nerespectarea obligațiilor, de exemplu lipsa auditului, nedeclararea consumului sau lipsa sistemului de management energetic, se sancționează cu amenzi între 10.000 și 15.000 de lei. Controalele vor fi făcute de Ministerul Energiei sau de Autoritatea Națională de Reglementare în Domeniul Energiei (ANRE).
Obligații și pentru instituțiile publice
Proiectul impune obligații importante și autorităților publice, inclusiv primăriilor și consiliilor județene. Acestea vor trebui să renoveze în fiecare an 3% din suprafața totală a clădirilor încălzite sau răcite pe care le dețin, astfel încât acestea să ajungă cel puțin la standardul de clădire cu consum de energie aproape zero (nZEB). De asemenea, vor trebui să reducă consumul final de energie al tuturor instituțiilor publice cu cel puțin 1,9% pe an, față de nivelul din 2021, să publice un inventar detaliat al clădirilor, să adopte planuri de eficiență energetică și să introducă sisteme de management al energiei.
În privința investițiilor noi, instituțiile vor trebui să aplice principiul „eficiența energetică pe primul loc” și să cumpere doar produse, clădiri și servicii cu performanță energetică ridicată. La achiziția de autobuze, trenuri sau tramvaie, eficiența energetică va fi criteriul decisiv. Pentru renovarea clădirilor mari, instituțiile vor putea folosi contracte de performanță energetică, în care firma care face lucrarea este plătită din economiile obținute la factură.
Urgența, justificată prin riscul unui infringement
Ministerul justifică urgența prin nevoia de a evita o procedură de infringement și eventuale penalități de la Curtea de Justiție a Uniunii Europene, pentru că termenul de transpunere a directivei a trecut. Alte argumente invocate sunt reducerea dependenței de importurile de combustibili fosili și atingerea țintelor din Planul Național Integrat în domeniul Energiei și Schimbărilor Climatice. La nivelul Uniunii Europene, statele s-au angajat să reducă împreună consumul de energie cu cel puțin 11,7%.
