Mureșul, printre județele cu cele mai mari pierderi de biblioteci comunale
Județul Mureș se numără printre cele mai afectate regiuni din țară în ceea ce privește dispariția bibliotecilor comunale. Dacă în 2007 Institutul Național de Statistică (INS) înregistra cel puțin o bibliotecă publică în 73 dintre cele 91 de comune ale județului, în 2025 au mai rămas doar 20. Scăderea de 73% plasează Mureșul pe locul patru la nivel național, după Constanța, Teleorman și Timiș.
Datele provin dintr-o analiză realizată pe baza statisticilor INS și a bugetelor primăriilor. Conform Legii bibliotecilor, fiecare comună ar trebui să aibă o bibliotecă publică, organizată și finanțată de consiliul local.
Aproximativ 205.000 de mureșeni trăiesc în comune fără bibliotecă
Circa 205.000 de mureșeni, adică trei din patru locuitori ai comunelor din județ, trăiesc într-o comună care în 2025 nu mai avea nicio bibliotecă publică înregistrată de INS. Printre acestea se află unele dintre cele mai mari comune din județ, multe situate în apropierea Târgu Mureșului.
Sâncraiu de Mureș, cu peste 10.400 de locuitori, a avut ultima bibliotecă publică numărată în 2015. Sângeorgiu de Mureș, cu aproape 9.700 de locuitori, figurează cu ultima bibliotecă în 2007. Sântana de Mureș, cu 6.600 de locuitori, a rămas fără bibliotecă după 2017, iar Band, cu 6.100 de locuitori, după 2013. În Cristești și Pănet, ultima bibliotecă a fost înregistrată în 2011, iar în Hodac în 2022.
Doar în ultimul an, bibliotecile publice au dispărut din statistici în patru comune: Ceuașu de Câmpie, Apold, Pogăceaua și Sânger.
Comunele care mai au bibliotecă publică
Cele 20 de comune din Mureș care mai au o bibliotecă publică înregistrată sunt: Adămuș, Albești, Aluniș, Batoș, Breaza, Chiheru de Jos, Crăiești, Deda, Ernei, Fântânele, Gălești, Gănești, Ghindari, Gurghiu, Ibănești, Răstolița, Suseni, Valea Largă, Vătava și Zau de Câmpie. Valea Largă a reapărut în statistică în 2025, după opt ani de absență.
În opt dintre aceste comune, numărul total de volume a rămas exact același în 2025 față de 2024: Chiheru de Jos, Crăiești, Ernei, Fântânele, Ghindari, Gurghiu, Răstolița și Zau de Câmpie. Aceasta înseamnă fie că nu a intrat și nu a ieșit nicio carte, fie că au intrat exact atâtea câte s-au casat. În patru dintre ele — Chiheru de Jos, Fântânele, Ghindari și Răstolița — numărul nu s-a schimbat deloc în ultimii șase ani, din 2020 până în 2025.
Bugete pentru biblioteci: 2.000 de lei pe cărți într-un an
Bugetele arată o situație și mai dură. În 2025, primăriile comunelor din Mureș au alocat aproximativ 931.000 de lei la capitolul bibliotecilor pentru salarii, dar doar 2.000 de lei pentru cărți, toți la Gănești. În celelalte comune, cărțile noi pot veni din donații, de la Biblioteca Județeană sau din alte capitole ale bugetului, dar nu apar ca achiziții ale bibliotecii.
Nici la orașe situația nu este mult mai bună: Târnăveni a cheltuit pe cărți circa 10.400 de lei, Sighișoara aproape 4.000 de lei, Sovata 365 de lei, iar Ungheni 155 de lei. Sărmașu și Sângeorgiu de Pădure nu mai au în 2025 o bibliotecă publică numărată de INS.
Situația la nivel național
În toată țara, numărul comunelor cu bibliotecă publică a scăzut de la 2.636 în 2007 la 1.382 în 2025, aproape la jumătate. Primăriile comunelor au cheltuit pentru biblioteci 97,6 milioane de lei pe salarii și doar 568.000 de lei pe cărți: la fiecare leu dat pe cărți, 172 de lei au mers pe salarii.
Analiza atrage atenția că dispariția din statistica INS nu dovedește, comună cu comună, că biblioteca s-a închis fizic. Aceasta poate funcționa, de exemplu, împreună cu căminul cultural, fără să mai fie raportată separat. Totuși, în aproape două treimi dintre cazurile verificate, lipsesc atât personalul, cât și cheltuielile cu biblioteca.
