Guvernul a aprobat planul de gestionare a riscurilor energetice
Pe data de 6 august 2026, Guvernul României a adoptat Hotărârea privind aprobarea Planului de Pregătire pentru Riscuri în domeniul energiei electrice, un document esențial elaborat de Ministerul Energiei. Acest plan are scopul de a detalia măsurile prin care România își va putea proteja infrastructura energetică și se va pregăti pentru eventuale crize legate de alimentarea cu energie electrică. Conform normelor Uniunii Europene, implementarea acestui plan este obligatorie, iar nerespectarea lui ar putea atrage repercusiuni legale și financiare considerabile prin activarea unor proceduri de infringement.
Scenariile de risc incluse în document
Planul identifică un total de nouă scenarii de risc care ar putea amenința alimentarea cu energie electrică în România, incluzând atacuri cibernetice împotriva rețelei electrice, fenomene meteorologice extreme, valuri de frig, crize în aprovizionarea cu combustibili fosili, proteste și greve ale angajaților din sectorul energetic, pandemii, secetă, cutremure și, în cele din urmă, conflicte militare sau războaie. Fiecare dintre aceste scenarii a fost evaluat în funcție de probabilitate și impact, permițându-le autorităților să determine gradul de severitate al fiecărei situații, clasificate de la nesemnificativ până la dezastruos.
Rolul entităților implicate în gestionarea crizei energetice
Documentul stabilește, de asemenea, rolurile și responsabilitățile principalelor entități implicate în gestionarea crizei energetice, printre care se numără Operatorul de Transport și Sistem, C.N.T.E.E. Transelectrica, Dispecerul Energetic Național, companiile care distribuie energie, producătorii de energie și autoritățile publice relevante, inclusiv Ministerul Energiei, Ministerul Afacerilor Interne și Autoritatea Națională de Reglementare în domeniul Energiei. Această structură clar definește cine va coordona acțiunile în caz de criză și care va fi responsabilitatea fiecărei entități.
Măsuri preventive și cooperare internațională
Printre măsurile preventive evidențiate în plan se numără strategii pentru proiectarea, investiția și mentenanța infrastructurii energetice. Estimările subliniază importanța cooperării cu țările vecine, având în vedere că piața europeană este interconectată, astfel încât o criză energetică ar putea depăși ușor granițele naționale. Aceste măsuri includ protocoale de comunicare cu statele vecine, analize de adecvanță a sistemului la nivel european, coordonarea retragerilor din exploatare a echipamentelor, dar și contracte bilaterale pentru furnizarea de energie electrică în regim de urgență.
Consultarea și actualizarea periodică a planului
Planul a fost elaborat în urma unui proces extins de consultare, care a implicat organizații precum Transelectrica, companiile producătoare de energie, operatorii de distribuție, ANRE, și Consiliul Concurenței. Ulterior, documentul a fost înaintat Comisiei Europene, în cadrul Grupului de coordonare în domeniul energiei electrice, procedură ce s-a finalizat în decembrie 2025, fără a se primi recomandări suplimentare din partea altor state membre. Conform reglementărilor europene, planul va suferi actualizări cel puțin o dată la fiecare patru ani, iar în cazul unei crize energetice, autoritățile române vor fi obligate să elaboreze un raport de evaluare care să fie transmis Comisiei Europene în termen de trei luni de la încetarea crizei.
