Legea care deblochează Răstolița a trecut din nou în Parlament!
Pe 26 august 2026, s-a înregistrat un moment semnificativ în legislativul românesc: proiectul de lege care vizează deblocarea proiectelor hidroenergetice a fost readoptat în Camera Deputaților. Aceasta nu este o întâmplare întâmplătoare, ci o continuare a unei inițiative legislative care a trecut prin numeroase momente dificile. Legea a fost întâi votată în 2025, dar ulterior contestată de președintele țării la Curtea Constituțională. Aceasta din urmă a respins sesizarea, însă președintele a decis să retransmită legea Parlamentului pentru a fi reexaminată. Astăzi, Camera Deputaților a readoptat proiectul în forma sa inițială, considerat constituțional, ceea ce deschide drum regenerării energetice prin reactivarea amenajării hidroenergetice de la Răstolița.
Dumitrița Gliga, unul dintre inițiatorii acestei legi, a subliniat importanța proiectului nu doar pentru Mureș, dar și pentru întreaga țară. Potrivit afirmatiilor sale, infrastructura hidroenergetică ar fi avut capacitatea de a evita importurile costisitoare de energie și ar putea alimenta 200.000 de gospodării, având o putere instalată de peste 214 MWh. Această amenajare, deja realizată în proporție de 90%, a necesitat investiții semnificative din partea statului român, evidențiind astfel angajamentul față de dezvoltarea energetică sustenabilă.
Se susține că modificările aduse legislației permit autorității publice centrale pentru protecția mediului să dezvolte limitări noi ale ariilor naturale protejate, în termen de 60 de zile, facilitând astfel finalizarea proiectelor de hidroenergetică. (Acestea au fost aprobate prin hotărâri de guvern la data de 29 iunie 2007.) De asemenea, proiectele care sunt în curs de execuție vor putea continua, cu condiția respectării unor criterii ecologice stricte, inclusiv păstrarea unei zone tampon de 100 de metri între noile limite ale ariei naturale protejate și amenajările hidroenergetice.
Este de menționat că, în aprilie 2025, Guvernul a emis o hotărâre pentru a permite scoaterea din fondul forestier a terenurilor necesare construirii Barajului de la Răstolița. Din suprafața totală de 37,5263 ha, doar 0,63 ha se află în cadrul Parcului Național Călimani, cu toate că aceste mici porțiuni au fost utilizate de ONG-uri ca argument în acțiunile lor legale împotriva lucrărilor de construcție a barajului.
Proiectul Răstolița nu înseamnă doar o sursă regenerabilă de energie, ci şi o oportunitate de a valorifica o investiție publică semnificativă. România are nevoie de mai multă energie produsă pe teritoriul național, iar fiecare capacitate de producție are un impact considerabil, consolidând securitatea sistemului energetic.
Legea a parcurs o cale plină de obstacole din octombrie 2025, când a fost adoptată prima dată, până la recentele evenimente. Iată un rezumat al evenimentelor esențiale:
- 15 octombrie 2025 – Adoptarea inițială în Camera Deputaților.
- 11 noiembrie 2025 – Președintele României contestează legea la Curtea Constituțională.
- 24 iunie 2026 – CCR respinge obiecția de neconstituționalitate formulată de Președinte.
- 3 august 2026 – Decizia CCR publicată în Monitorul Oficial.
- 12 august 2026 – Legea este trimisă de Președinte pentru reexaminare.
- 26 august 2026 – Camera Deputaților readoptă legea în forma inițială, confirmând constituționalitatea acesteia.
În contextul actual, finalizarea amenajărilor hidroenergetice devine o prioritate națională, iar Răstolița reprezintă un pas în direcția corectă către o independență energetică sporită și sustenabilitate.
